Aventura cunoașterii creierului

 

Volumul profesorului și specialistului în neuroștiințe Alexandru Babeș - Povestea creierului. În căutarea celui mai complicat obiect din univers (Humanitas 2021) ne poartă pe tărâmul încă plin de mister al creierului uman. După mulți ani de cercetare, autorul este convins că, pe de o parte, nu există poveste mai fascinantă decât a creierului, iar pe de altă parte, că și creierul avea nevoie de o poveste.

 În volumul de față, Alexandru Babeș a ales să scrie nu doar  despre funcționarea creierului, ci mai ales despre istoria înțelegerii acestuia de către oameni, căci, citez: „Din Antichitatea greacă și până la mijlocul secolului XX, povestea creierului a inclus tot felul de personaje exotice, dispute însuflețite, accidente oribile și chirurgi pregătiți să opereze un organ pe care erau departe de a-l înțelege”.

Alexandru Babeș cuprinde în povestea sa cele mai importante nume din istoria neuroștiințelor, nume ce au asigurat descoperiri cruciale sau modificări de paradigmă, au deschis ori au continuat drumuri, descrie experimente, expune controverse și idei eronate, eșecuri, inovații conexe, compară rezultate, consemnează reacții la situații inedite, efecte nesperate sau punctează momente importante din dezvoltarea neurochirurgiei.

Povestea drumului anevoios pe parcursului căruia oamenii au făcut cunoștință cu propriul creier se întinde de la speculațiile anticilor până la înțelegerea științifică modernă, autorul oferindu-ne uneori detalii care azi ne fac să zâmbim.  Astfel, vechii greci au fost curioși să știe ce se află în interiorul craniului și au început să practice trepanația, adică au dat găuri în cutia craniană și nu doar post-mortem, iar uneori drept cale de a scoate de acolo duhurile nefaste.

Pentru egipteni, creierul nu era prea important, pentru ei inima era sursa gândurilor, a senzațiilor și a emoțiilor. Astfel că în procesul de mumificare, în timp ce plămânii, intestinele sau ficatul erau puse la păstrare cu mare grijă, creierul era extras pe nas cu ajutorul unui cârlig și aruncat. Grecul Alcmeon a fost primul care a localizat sursa gândurilor în creier, iar Hipocrate a alungat zeii din medicină, dovedind că epilepsia, boala sacră, era de fapt determinată de o disfuncție a creierului, despre care a afirmat că are cea mai mare putere în om. Aristotel considera creierul inferior inimii, doar inimii, susținând că are rolul de a răci sângele și de a tempera astfel fierbințeala inimii,  de a ostoi pasiunile.

Abia în Evul Mediu, Galen a stabilit odată pentru totdeauna supremația creierului ca sursă a gândirii și a percepției conștiente. Importanța descoperirii tiparului și primele ilustrații detaliate ale anatomiei creierului, contribuția lui Descartes prin propunerea noțiunii de reflex, relația dintre istoria creierului și cea a electricității, perspectiva microscopică asupra creierului, harta creierului – ar fi alte câteva repere ale aventurii cunoașterii creierului de către om.

Povestea reprezentării creierului în conștiința noastră este plină de intrigi și de puncte culminante, fără a avea un deznodământ. Povestea se scrie în continuare, căci una dintre cele mai valoroase descoperiri din acest domeniu rămâne neuroplasticitatea, mai axact capacitatea creierului omenesc de a-și reconfigura circuitele ca răspuns la provocările lumii în care trăim.

Această idee că prin alegerile pe care le face, omului își poate singur modifica structura creierului și astfel abilitățile mi se pare extrem de motivantă și îmi amintește de volumul Creierul – povestea noastră al lui David Eagleman care m-a convins că e foarte important ca fiecare dintre noi să conștientizeze  că toate experiențele din viața noastră – de la conversațiile individuale, la cultura generală – dau formă detaliilor microscopice ale creierului. Prin urmare, acesta își modifică permanent forma, rescriindu-și circuitele. Și, odată cu aceste schimbări ale creierului, ni se schimbă și identitatea.

Ce ușurare și ce în același timp ce responsabilitate să aflăm că avem libertatea și puterea de a ne alege activitățile care să ne modifice personalitatea.

 

Alexandru Babeș, Povestea creierului. În căutarea celui mai complicat obiect din univers, Humanitas, 2021