Mihail Sebastian este unul dintre
scriitorii tare dragi mie și am citit cu plăcere cea mai recentă carte
publicată de Tatiana Niculescu la Editura Humanitas, mai exact cartea dedicată
vieții lui Mihail Sebastian și intitulată cât se poate de simplu, de adecvat și
de sugestiv – Singur. Viața lui Mihail Sebastian. Tatiana Niculescu nu doar că s-a documentat
minuțios și obiectiv-profesionist, dar a și empatizat puternic cu profilul
intelectual și cu natura umană ale acestui scriitor atipic.
Mihail Sebastian a fost un
impresionistul lucid, un om elegant care a optat pentru singurătate ca formă a
libertății spiritului, ca formă de rezistență în fața numeroaselor asprimi din
timpul scurtei și agitatei sale vieți. Foarte bine a observat Tatiana
Nicuelescu că pentru Sebastian literatura a fost o expresie a umanului, o
fereastră deschisă către viață.
Și, în cazul său, ambele (viața și literatura)
au fost un fascinant amestec de inteligență și sensibilitate, esență foarte
bine surpinsă în această biografie: „singuratic dedicat
cărților, sentimental cu rigoarea nuanțelor, timid înzestrat cu subtil umor,
evreu francofil evadat din ghetou prin cultura laică, dar păstrând vie
înțelegerea lumii în care s-a născut, răzvrătit melancolic, prieten loial
trădat și părăsit de prieteni deveniți celebri: un om care vorbea cu cărțile,
trăindu-le și scriind despre ele în singurătatea tranșeelor istoriei”.
Reconstitirea vieții lui Mihail
Sebastian începe nașterea și cu primii ani petrecuți de acesta în familia sa de evrei din Brăila,
prilej cu care autoarea ne poartă și prin istoria și atmosfera acestui oraș în
care Mihail Sebastian, preferatul mamei, începea să-și urzească o lume proprie,
din amestecul realității vieții evreiești cu realitatea de pe străzile
orașului, cărora le adaugă lumea cărților pe care le-a iubit de mic, la școală
colegii adunându-se în jurul său pentru a-l asculta cu sufletul la gură povestind
aventurile lui Holmes, de exemplu.
Tatiana Niculescu nu doar că suprinde
și leagă în povestea vieții lui Sebastian toate episoadele importante din
existența acestuia, dar scoate în relief și importanța lor în devenirea omului
și a intelectualului.
Primele lecturi din Ibsen, fascinația pentru
literatura franceză, susținerea examenului de bacalaureat cu Nae Ionescu în
comisie, ironia legăturii dintre pseudonimnul său și mișcarea lui Corneliu
Zelea Codreanu, debutul la Cuvântul, mutarea la București, împrietenirea cu Nae Ionescu, cu Camil Petrescu sau cu Mircea
Eliade, prima călătorie în Franța, polemicile pe tema antisemitismului,
apariția volumului De două mii de ani
cu celebra prefață a lui Nae Ionescu, căreia i-au urmat atacuri din toate părțile,
celebritatea negativă, surpinzătoarea refacere a prieteniei cu Nae Ionescu,
derapajele politice și umane ale celor din jurul său, disoluția prieteniilor,
obsesia eșecului sexual și paradoxala etichetă de „afemeiat”, relația controversată
avută cu actrița Leny Caler, sărăcia în care a trăit adesea, grija cu care a
reuțit până la urmă să-și întrețină familia pe care a mutat-o Bucuresti,
puterea salvatoare a muzicii pe care o ascultă cu nesaț și despre care scrie,
senzația de libertate dată de schiat ori simbolsitica crengii de liliac alb -
sunt doar o parte dintre episoadele pe care Tatiana Niculescu le-a legat cu
inteligență și cu empatie în povestea vieții lui Mihail Sebastian. Pe
celelelate vă las să le descoperiți singuri.
No comments:
Post a Comment