Melanie Benjamin este una dintre cele mai cunoscute
autoare de ficțiune istorică, fiind încântată să scormonească prin cotloanele
trecutului și să aducă la lumină viața intimă a unor personaje celebre,
asumându-și principiul că întâmplările sunt pentru istorici, iar emoțiile sunt provincia
scriitorilor.
Bestseller Gaudeamus 2019, Soția aviatorului, romanul publicat în 2013 și tradus în 2019 la
Editura Humanitas Fiction de către Cornelia Dumitru (după ce în 2018 scriitoarei americance i-a fost
tradus la aceeași editură romanul Lebedele de pe Fifth
Avenue), are în centrul său o femeie extraordinară, ce a trăit însă în
umbra soțului celebru. Anne Morrow Lindbergh a fost soția celebrului aviator
Charles Lindbergh, primul care a zburat cu avionul din America la Paris, fiind vedeta
indiscutabilă a anului 1927.
Melanie Benjamin reușește în această carte să o
facă pe Anne eroina propriei povești, în timpul vieții fiind eclipsată de
personalitatea dominant-eclatantă a soțului. Dovadă stă și faptul că pe site-ul
NASA, este prezentată astfel: „Anne Morrow Lindbergh: Wife, Pilot, Literary
Light”.
După o lectură
foarte atentă a jurnalelor intime ale lui Anne Lindbergh și a corpusului comun
de scrisori schimbate de cei doi în cei peste 40 de ani de căsnicie, Melanie Benjamin
a scris un roman în care a pus în prim-plan viața acestei femei care s-a
trezit, spre supriza tuturor, dar mai ales a ei, „soția” celebrului aviator,
bărbatul curajos, frumos, fascinant, dar și cu multe defecte. Vocea narativă a
romanului îi aparține lui Anne, iar alternanța planurilor temporale (din 1927
până în 1974) oferă o dublă perspectivă asupra întâmplărilor și trăirilor: cea
brută, imediată, dar și cea detașată, limpezită.
Romanul, aflat în curs de ecranizare, surpinde atât
procesul de pierdere a propriei identități a femeii îndrăgostite de literatură,
care ajunge pilot doar pentru a-și ajuta soțul să-și ducă la bun sfârșit
proiectele de cucerire a aerului, dar și pașii grei făcuți pentru a se putea
vedea pe sine, cu nevoile și bucuriile proprii.
Fiica ambasadorului Statelor Unite în Mexic, absolventă
de filologie și pasionată de citit și scris, intelectuală timidă, odată devenită
soție, Anne Morrow va deveni prima americancă care a obținut licența de pilot
de planoare, printre primii radiotelegrafiști cu licență, copilotul soțului ei
în zboruri lungi și foarte periculoase. Dar dincolo de aceste ipostaze
istorice, publice, a existat și o viață de familie extrem de agitată, plină de
suferințe și chiar tragică. Romanul ne înfățișează o multitudine de ipostaze
intime ale femeii Anne Lindbergh: hăituită de presă, de fanii și de
admiratoarele soțului său, mamă căreia i se răpește și i se ucide primul copil,
femeie căreia soțul îi interzice să-și exprime durerea, slujnica șoțului, mamă
care se ocupă singură de copii, soțul fiind din ce în ce mai mult și mai des
plecat, femeie care asistă neputincioasă
la comportamentul tiranic al soțului față de ea și față de copii, soție înșelată
care descoperă înainte de moartea soțului că acesta mai avea alte trei relații rotunjite
cu alți șapte copii, o soție obligată să învețe să trăiască singură,
dar și o femeie care nu își poate ignora la nesfârșit propriile nevoi și care
se trezește:
„Aveam nevoie să
mă uit la femeile acelea, la femeile acelea normale, legate de pământ, cu vieți
așa diferite de a mea. Și aveam nevoie să văd prin ochii mei, nu ai lui
Charles. Eram atât de obișnuită să văd lumea din spatele lui, sau de lângă el;
vederea noastră era mereu exact aceeași. Ca și cum purtam amândoi o singură
pereche de ochelari”.
Anne devine o femeie care reușește să se cunoască și să
devină stăpână pe propria viață, odată cu reîntoarcerea la literatură și cu
reușita de a scrie o carte despre ea însăși, nu despre zborurile soțului: „«Scoicile.»
Ăsta a fost primul titlul pe care mi l-am imaginat pentru o serie de eseuri, de
idei la care-mi stătea gândul deja de câțiva ani. Cochetasem cu ideea de a
compara stadiile vieții unei femei cu diverse scoici; ghiocul, răsăritul dublu,
argonautele, alte câteva. Fiecare perfectă, fiecare diferită, fiecare slujind
unui scop aparte; ispititoare, luate una câte una, dar luate ca o colecție, un
fel de festin desăvârșit. Sau o viață desăvârșită. Viața unei femei, veșnic în
schimbare, găzduind, apoi lepădând îndatoriri vechi pentru altele noi;
așteptările cuiva pentru ale altcuiva, până când devine în sfârșit, triumfător,
mai puternică. Desăvârșită.”.
Grație empatiei puternice și a documentării temeinice, Melanie
Benjamin a reușit să o scoată pe Anne Morrow Lindbergh din umbra celebrului soț
și să ne-o înfățișeze în complexitatea sa lăuntrică, în finalul romanului
adevărata măsură a puterii sale fiind dată de iubire și iertare, care, în cazul
său, se dovedesc a fi mai mari decât trădarea suferită. Anne Morrow Lindbergh a
murit în anul 2001, după moartea soțului aceasta continuând să fie un personaj
aflat în centrul atenției publice, ducându-și mai departe, cu demnitate,
propria poveste.
Melanie Benjamin, Soția
aviatorului, Traducere din engleză și note de Cornelia Dumitru, Editura
Humanitas Fiction, 2019
No comments:
Post a Comment