O floare rară, găsită din întâmplare. Apoi am urcat fără să grăbesc pașii. Crăpături aspre ca niște
întrebări uitate. Între o lume spartă și părul în vânt. Între praf și lumină.
Între tăcere și zâmbetul care uită de pământ și se prinde de cer. Dincolo de
trecutul urcat, o cămașă roz, un rucsac,
nicio întrebare și nicio grabă.
No comments:
Post a Comment