Sjón - 1918, gripă spaniolă, cinematograf, homosexualitate și un adolescent orfan

 

Cu romanele Vulpea albastră și Din pântecul balenei, scriitorul islandez Sjón și-a câștigat deja mulți cititori și în România. Recent, a fost tradusă de către Ovio Olaru o altă carte  - Mánasteinn. Băiatul care n-a existat niciodată. Sjón a publicat acest scurt roman în 2013, cea mai mare parte a acțiunii fiind plasată în Islanda, în toamna anului 1918. Gripa spaniolă, homosexualitatea și cinematograful sunt cele trei mari teme ale romanului, pe care Sjón reușește să le aducă laolaltă, grație marginalității unui personaj.

Așadar, este perioada imediat următoare Primului Război Mondial, când Islanda se va confrunta cu gripa spaniolă, dar în prim-plan trece viața băiatului de șaisprezece ani, orfan, locuind într-o mansardă cu o străbunică. E homosexual și este pasionat de filmele care rulează la cinematograf. Abandonase școala, iar privirea asupra realității are drept filtru viața din filme. Prin ele își face educația, ele îi permit să vadă mai mult și altfel decât ceilalți:

„Dar ar fi nedrept să spunem că băiatul pierde vremea degeaba pe trotuarul din fața hotelului El se distrează analizând viața din jur cu o atenție dobândită din vizionarea a cel puțin cinci sute de filme, unde fiecare expresie, fiecare gest, fiecare privire și fiecare postură sunt încărcate de sensuri și indicii asupra vieții interioare și intenţiilor personajelor, fie ele bune sau rele. Da, citeşte comportamentul tuturor oamenilor ca într-o carte deschisă - cum se poartă în grupuri restrânse sau largi, relația lor cu orice lucru imaginabil, mişcările lor în tot felul de locuri, pe stradă, la țară sau la oraş - căci jocul exagerat și rudimentar al actorilor a făcut ca toate astea să i se sedimenteze mai bine în minte”.

 Confruntat cu moartea care face ravagii în comunitatea sa, datorită filmelor își va păstra și în această situație o atitudine detașată, care îl va ajuta să salveze multe vieți.

Apariția gripei spaniole și descoperirea homosexualității băiatului îi permit autorului să ofere instantanee cu concepțiile comunității islandeze asupra homosexualității, dar cel mai mult surprind perspectivele limitate, adesea hilare, pe care le au islandezii acelei vremi asupra cinematografului, filmele fiind privite drept periculoase pentru moralitatea oamenilor, sursă de hrănit perversiunea. Și evident, loc de contaminare cu gripa spaniolă. E bine de precizat că felul în care se conturează în carte viziunea islandezilor față de cinematograf și homosexualitate are în spate o temeinică muncă de documentare, Sjón citind multe articole din presa vremii.

La fiecare pagină se simte empatia puternică pe care o are Sjón  pentru eroul său, pentru marginalitatea pe care i-o conferă nonconformismul, mania pentru filme și imaginația sa bogată, ceea ce îi permite autorului să introducă în roman și secvențe de natură suprarealistă, povestea începând chiar cu un poem fantastic scris de Robert Desnos. Pe care vă invit să îl descoperiți. Și nu doar pe acesta, ci și finalul surpinzător, plasat în 1929, dar și parfumul unei eșarfe roșii, ori tainele imaginilor și fotografiilor din volum.

 

Sjón, Mánasteinn. Băiatul care n-a existat niciodată, Traducere din limba islandeză și note de Ovio Olaru, Polirom, 2020