În binecunoscuta regiune turcească Kusadasi, nu departe de orașul Efes (al doilea oraș ca mărime al Imperiului Roman, unde creștinii erau persecutați), între două repere fundamentale ale creștinismului - Grota Celor Șapte Adormiți și Casa Fecioarei Maria - , zăpușeala și osteneala drumeților se poate stinge cel mai bine într-o plăcintărie tradițională.
Ceea ce mi-a atras inițial atenția a fost zona cuptorului, „laborator de patiserie” în toată regula, în care puteai urmări pe viu toate etapele facerii plăcintelor: cum se amestecă aluatul, cum se întinde, cum se taie, cum se umple și cum se coc ispititoarele plăcinte umplute cu brânză sau cu spanac. Și mai ales puteai admira mișcările sigure și tihnite ale femeilor, expresia de pe chipurile lor, răbdarea liniștită ce sfida temperatura ce trecea lejer de patruzeci de grade.
În spatele bazarului și al cuptorului, se întindea o cât se poate de tradițional-orientală tavernă în care te puteai lăfăi după bunul plac, pe divane și covoare colorate, la marginea cărora era musai să te descalți și să te simți „acasă”. Până să ți se prepare și să ți se coacă plăcintele comandate și cel mai bine asortate cu ayram, puteai admira în voie decorul și obiectele expuse, potolindu-ți setea cu ceaiul negru, musai băut din delicatele pahare turcești.
Câteva ore de leneveală îți sunt garantate aici, preferabil fiind să îți faci cumpărăturile din bazar înainte de plăcinte.
No comments:
Post a Comment